Persoanele deschise, muncitoare, organizate si relaxate sunt mai putin predispuse la imbolnavirea de diabet, artrita, accident vascular cerebral, hipertensiune arteriala, arata un nou studiu. E mai probabil ca de asemenea afectiuni sa sufere cei care sunt anxiosi, iritabili, cu toane si inclinati spre tristete.
In primul studiu pe termen lung asupra legaturii dintre personalitate si riscul de boala, un grup de cercetatori din SUA a urmarit timp de 4 ani 6.904 de americani, cu vârsta medie de 68 de ani. Rezultatele studiului au fost publicate in jurnalul Social Psychological and Personality Science.
Studiul a avut la baza descrierea personalitatii in functie de „cele 5 mari trasaturi de personalitate”, folosite de psihologii de azi pentru a descrie felul de a fi al indivizilor umani. Cele 5 trasaturi luate in considerare (si care sunt evaluate cu ajutorul unor chestionare speciale) sunt:
- deschiderea (vederi largi, interesul fata de nou)
- agreabilitatea (insusirea de a fi o persoana placuta, simpatizata de ceilalti)
- extroversia (o fire pozitiva, sociabila, cooperanta)
- constiinciozitatea (a fi o persoana muncitoare, organizata, capabila sa-si controleze impulsurile)
- nevrotismul (sensibilitate, nervozitate, inclinatie spre furie, anxietate, depresie).
Fiecare om prezinta in diferite grade fiecare dintre aceste trasaturi, iar „scorurile” obtinute la fiecare dintre ele contureaza personalitatea specifica fiecaruia dintre noi.
Studiul american arata ca riscul de a a suferi de anumite boli este influentat, printre altele, si de ponderea diferitelor trasaturi in ansamblul personalitatii unui om.
Astfel, cei care au scoruri mari in ceea ce priveste constiiciozitatea, agreabilitatea, deschiderea si extroversia si scoruri mici la nevrotism tind sa aiba o sanatate mai buna, fiind mai putin probabil sa sufere de boli precum artrita, diabet, hipertensiune arteriala, accident vascular cerebral. E posibil ca asocierea sa se explice prin faptul ca aceste persoane au tendinta de a mânca mai sanatos, de a fi mai active fizic, de a suferi mai putin de stres si de a comunica mai bine cu medicii, cred autorii studiului.
Pe de alta parte, persoanele care au obtinut scoruri mari la capitolul nevrotism – ceea ce inseamna ca sunt anxiosi, adesea tristi si manifesta o dispozitie schimbatoare – au un sanse mai mari de a fi diagnosticati cu diverse boli. Studii anterioare aratasera ca e mai probabil ca aceste persoane sa si traiasca mai putin, desi nu se stie exact de ce.
Una dintre ipoteze ar fi aceea ca aceste persoane suporta mai greu stresul, organismul lor secretând mult cortizol, un hormon al stresului care, in cantitati mari, are efecte nocive asupra sistemului imunitar si organelor, inclusiv creierului.
Scorurile mari la nevrotism sunt asociate cu sanse mai mari ca persoanele respective sa fie diagnosticate cu boli pulmonare, boli cardiace, hipertensiune arteriala si artrita.
Dar trasaturile de personalitate, desi innascute in foarte mare masura, nu sunt totusi „batute in cuie”; ele se pot si modifica subtil de-a lungul vietii, datorita vârstei si imprejurarilor, arata cercetarile.
Persoanele mai in vârsta erau mai putin extrovertite, mai putin constiincioase, mai putin nevrotice si mai putin deschise decât adultii mai tineri
Persoanele casatorite erau mai constiincioase, mai deschise si mai stabile emotional decât cele necasatorite.
Sursa: decopera.ro