Poate cea mai delicata problema iarna pe munte, cand vine vorba sa iti pazesti extremitatile, este cum sa iti pastrezi picioarele calde, sau cel putin sa le feresti de degeraturi. In primul rand un aspect esential este cum sa le pastrezi uscate. De aici pleaca totul. Daca ai picioarele ude, din afara sau, un pic mai subtil si ignorat caz, din interior, e o chestiune de timp pana cand o sa incepi sa cedezi caldura ca sa usuci sosetele si bocancii. Pe unde? Evident, prin talpa si degetele de la picioare.
Asa cum in armata norvegiana soldatii care sufera de degeraturi sunt sanctionati pentru neglijenta, si la munte, in conditii de ger, este responsabilitatea fiecaruia sa aiba grija de picioare. Presupunem ca bocancii sunt impermeabili. Dar ce se intampla in interiorul lor este important in prezenta discutie. Sa incepem cu inceputul. Ar trebui sa folosesti un picior uscat pe care sa pui un liner – o soseta foarte subtire care sa fie in contact direct cu pielea si care sa preia transpiratia. Un exemplu de care sunt foarte incantat sunt Mund Elbrus. Peste aceasta soseta apare ciorapul serios si calduros care ofera confort termic si izolatie. In zilele geroase, pentru mine, nimic nu se compara cu modelul K2 de la Mund. Marimea sosetelor trebuie aleasa in asa fel incat ele sa nu joace pe picior si sa nu formeze cute, care, presate in bocanc sa submineze circulatia – reteta sigura pentru degeraturi. Aceasta combinatie de izolatie termica a piciorului ar trebui sa fie suficienta pentru a trece cu bine o zi in miscare pe munte. Ce se intampla dupa o zi de actiune in frig, in conditiile in care urmeaza si a doua zi? Seara este imperios necesar sa usuci sosetele, de obicei cele subtirele au preluat transpiratia si ele trebuie uscate primele. Daca este disponibila o sursa de caldura e minunat, daca nu, caldura corpului in sacul de dormit rezolva problema. Acelasi lucru este valabil si pentru sosetele groase din exterior. Peste noapte trebuie sa apara inca o pereche de sosete uscate calduroase care sa ofere confort termic in timpul somnului. A doua zi, in principiu ar trebui sa ai toate trei perechile de sosete uscate si poti relua procesul.
Cu doua taisuri este folosirea asa-ziselor sosete vapor-barrier, care sunt in esenta niste sosete extrem de subtiri din plastic care se poarta peste liner. Transpiratia este garantata, dar garantat este faptul ca ramane acolo si nu uda soseta groasa si bocancul. Ramane de uscat doar soseta subtire, ceea ce este mai usor. Dezavantajul la turele de mai multe zile este ca incepi sa ai picioarele ca si cum tocmai ai fi iesit dintr-un bazin in care ai stat jumatate de zi.
Atunci cand frigul nu este asa aspru, putem elimina linerul, problema fiind ca transpiratia, daca se pune problema ei, ajunge in singura soseta din picior si poate razbate mai departe spre bocanc, un articol mult mai greu de uscat. In ture de o zi si in conditii de temperature diferite merita experimentate ambele variante.
O capcana este sa iti pui prea multe randuri de sosete una peste alta sperand sa iti fie mai cald, dar acest lucru sa restranga locul din bocanc pana la inhibarea circulatiei, ceea ce duce la racirea picioarelor si degeraturi.
Sa iti misti in permanenta degetele de la picioare cand le simti reci creste sansele sa le pastrezi pe toate. Pe scurt, asa cum bine au zis englezii : „Move it or lose it!”