Apa este viata. Se stie ca din cauza deshidratarii se moare mai repede decat din cauza inanitiei. Desi sunt cunoscute putine cazuri de alpinisti care au murit din cauza deshidratarii, efectele sale asupra musculaturii si capacitatii de efort nu sunt deloc de neglijat. Procentele cu care scade forta si viteza sunt mai mult decat dublul procentelor cu care scade nivelul de hidratare. Efortul constant fara hidratare face pulsul sa creasca. Deshidratarea vine din multe directii cum ar fi transpiratia si evaporatia din respiratie – in zonele reci cu aer uscat, cum ar fi muntii cu altitudini mari acest fenomen este amplificat. Deshidratarea face ca sangele sa se ingroase, de aici rezulta un aport mai mic de oxigen si nutrient catre muschi, reducerea circulatiei periferice care duce la degeraturi etc. Setea nu este cel mai bun etalon al deshidratarii, cand simti setea deja este tarziu, capacitatea de efort fiind serios afectata.
Daca studiile arata ca e nevoie de 5-6 litri de lichide pentru o zi lumina de efort , in practica asta este destul de greu de realizat. In general, majoritatea alpinistilor se rezuma la mult mai putin. Cu toate acestea, diferenta este evidenta. In 2010, in Alaska, am reusit sa beau in mod constant patru-cinci litri de lichid pe zi in timpul ascensiunii pe traseul West Rib, pe varful McKinley. Cum nu puteam si nu doream sa caram prea multa apa cu noi, ar fi inghetat oricum, asta presupunea ca in mod constant sa topim zapada, chiar si in timpul zilei. In momentul cand am acceptat ideea ca ne vom opri, vom gasi sau amenaja o platforma pe care sa asezam arzatorul si sa topim intre doi si patru litri de apa din zapada, lucrurile nu au fost chiar asa de incomode. Diferenta in bine in capacitatea mea de efort fata de ascensiuni chiar mai usoare la aceeasi altitudine a fost uimitoare. A fost prima data cand am pus in practica teoria si am constatat ca functioneaza.
Sa bei constant cantitati mici de apa este mai eficient decat sa bei punctual cantitati mari. Cu toate astea, uneori este imposibil sa te hidratezi corespunzator, cum ar fi rutele de stanca unde nu gasesti zapada si cantitatile necesare de apa care ar trebui carate ar face imposibila catararea. Atunci seara si dimineata deshidratarea trebuie compensata. Sarurile de rehidratare au rolul lor in restabilirea echilibrului electrolitic in organism.
Importanta este si atentia la imbracaminte si la mentinerea unei temperaturi a corpului care sa genereze cat mai putina transpiratie.
Daca in turele de o zi efectele deshidratarii pot trece mai putin observate, la ascensiunile de mai multe zile consecintele pot fi dramatice, putand duce la esec, degeraturi sau epuizare.
Daca este complicat de masurat si de evaluat cata apa sa bei, varianta simpla este sa bei apa pana urina devine transparenta.
Asa cum suna sloganul unui producator de sisteme de hidratare: „Hidrateaza-te sau mori!”.
Sfaturi de siguranta
