Ai nevoie de un boost de energie? Iata o lista de bauturi care te pot ajuta

Daca principalii tai adjuvanti in lupta cu oboseala si epuizarea sunt cafeaua si bauturile energizante, iti recomandam sa citesti acest articol. Vei afla cum poti inlocui bauturile care nu sunt sanatoase pentru sanatatea ta cu adevarate elixiruri ale tineretii.
Inainte de toate, trebuie sa stii ca o doza de energizant contine circa 50 de grame de zahar, iar efectu lor nu dureaza mai mult de 1-2 ore, dupa care starea de oboseala revine. Mai grav, pot aparea simptome precum anxietatea, aritmiile cardiace sau insomnia.
Iata ce poti consuma ca sa iti recapeti energia:
1. Sucuri verzi – le poti prepara din legume cu fructe inchise la culoare (spanac, varza kale sau patrunjel), la care poti adauga cereale si esti gata pentru o zi de munca mai mult sau mai putin solicitanta.
2. Shake-uri proteice – ai nevoie de un shaker, 3 oua de gaina organice, o banana, fibre solubile si 400 ml de lapte. Albusul de ou este o buna sursa de proteine, iar bananele contin carbohidrati cu indice glicemic scazut. De asemenea, bananele cuprind 3 tipuri de zaharuri printre care si fructoza, se asimileaza rapid si ofera energie pe o perioada mai lunga de timp.
3. Ceai verde – acest tip de ceai contine cofeina in cantitati moderate si ajuta la cresterea nivelului de energie pe termen lung. De aceea, ceaiuk verde este indicat in locul cafelei de dimineata. In plus, acesta alunga pofta de mancare, iar antioxidantii pe care ii contine ajuta la prevenirea unor afectiuni grave, cum sunt diabetul, accidentul vascular si chiar cancerul.
In afara de cele trei bauturi prezentate mai sus, recomandarea principala ramane odihna potrivita, nu mai putin de 7-8 ore pe noapte si un regim alimentar echilibrat – 3 mese pe zi cu gustari sanatoare. Daca tii seama de aceste trucuri, vei fi cu mult mai ferit de problemele cu greutatea, stresul si imbatranirea prematura.

Sursa: csid.ro

5 motive pentru care antioxidantii nu pot lipsi din alimentatia ta

Energia, vitalitatea si sanatatea sunt pe primul loc tot anul, insa vara sunt cu atat mai importante. O alimentatie bogata in antioxidanti are un rol definitoriu in prevenirea si incetinirea procesului de imbatranire, intarirea sistemului imunitar, protejarea impotriva radicalilor liberi (responsabili pentru aparitia ridurilor) si mentinerea sanatatii inimii.
Iata 5 motive pentru care antioxidantii sunt indicati in sezonul estival.
1. Coenzima Q10 – Cunoscuta si ca „antioxidantul inimii sanatoase” pentru ca reface ADN-ul deteriorat si este folosita in tratamentul si prevenirea bolilor cardiace. In plus, ajuta la prevenirea bolilor Alzheimer sau Parkinson. Este prezenta in cantitati importante in uleiul de soia, sardine, alune, carnea de bovine si fructele de mare.
2. Vitamina C – Are un rol important in functionarea corecta a sistemului imunitar si stimularea capacitatii de regenerare a organismului. Vitamina C ajuta la evitarea complicatiilor prenatale si joaca un rol important in producerea colagenului din piele.
3. Vitamina E – Aceasta vitamina stopeaza procesul de imbatranire, ajuta la hidratarea pielii, reduce aparitia cicatricilor si a arsurilor si intareste sanatatea ochilor. Cele mai clare semne ale deficitului de vitamina E sunt cele legate de probleme digestive, furnicaturi, amortirea bratelor sau picioarelor si incetinirea vindecarii ranilor. Vitamina E poate fi asimilata din alimente precum uleiul de germeni de grau, seminte de floarea-soarelui si de mustar, alune, nuci, galbenus si unt.
4. Betacarotenul – Are un rol deosebit in prevenirea cancerului, prin anihilarea radicalilor liberi si „dizolvarea” substantelor canceroase provenite din mediul extern. De asemenea, joaca un rol important in combaterea aterosclerozei, deoarece impiedica oxidarea lipoproteinelor de mica densitate (colesterolul LDL) reducand riscul aparitiei acestei boli si in consecinta al producerii infarctului miocardic. Il poti gasi in: morcovi, cartofi dulci, spanac, dovlecei, caise, piersici, nectarine, mango, papaya.
5. Resveratrol – Acest antioxidant are o actiune extrem de puternica, fiind de 4-5 ori mai puternic decat beta-carotenul, de 50 de ori mai puternic decat vitamina E si de 20 de ori mai puternic decat vitamina C. Resveratrolul se regaseste preponderent în strugurii rosii, afine, mure, vin si must.

Sursa: csid.ro.

Despre apa

Apa este viata. Se stie ca din cauza deshidratarii se moare mai repede decat din cauza inanitiei. Desi sunt cunoscute putine cazuri de alpinisti care au murit din cauza deshidratarii, efectele sale asupra musculaturii si capacitatii de efort nu sunt deloc de neglijat. Procentele cu care scade forta si viteza sunt mai mult decat dublul procentelor cu care scade nivelul de hidratare. Efortul constant fara hidratare face pulsul sa creasca. Deshidratarea vine din multe directii cum ar fi transpiratia si evaporatia din respiratie – in zonele reci cu aer uscat, cum ar fi muntii cu altitudini mari acest fenomen este amplificat. Deshidratarea face ca sangele sa se ingroase, de aici rezulta un aport mai mic de oxigen si nutrient catre muschi, reducerea circulatiei periferice care duce la degeraturi etc. Setea nu este cel mai bun etalon al deshidratarii, cand simti setea deja este tarziu, capacitatea de efort fiind serios afectata.
Daca studiile arata ca e nevoie de 5-6 litri de lichide pentru o zi lumina de efort , in practica asta este destul de greu de realizat. In general, majoritatea alpinistilor se rezuma la mult mai putin. Cu toate acestea, diferenta este evidenta. In 2010, in Alaska, am reusit sa beau in mod constant patru-cinci litri de lichid pe zi in timpul ascensiunii pe traseul West Rib, pe varful McKinley. Cum nu puteam si nu doream sa caram prea multa apa cu noi, ar fi inghetat oricum, asta presupunea ca in mod constant sa topim zapada, chiar si in timpul zilei. In momentul cand am acceptat ideea ca ne vom opri, vom gasi sau amenaja o platforma pe care sa asezam arzatorul si sa topim intre doi si patru litri de apa din zapada, lucrurile nu au fost chiar asa de incomode. Diferenta in bine in capacitatea mea de efort fata de ascensiuni chiar mai usoare la aceeasi altitudine a fost uimitoare. A fost prima data cand am pus in practica teoria si am constatat ca functioneaza.
Sa bei constant cantitati mici de apa este mai eficient decat sa bei punctual cantitati mari. Cu toate astea, uneori este imposibil sa te hidratezi corespunzator, cum ar fi rutele de stanca unde nu gasesti zapada si cantitatile necesare de apa care ar trebui carate ar face imposibila catararea. Atunci seara si dimineata deshidratarea trebuie compensata. Sarurile de rehidratare au rolul lor in restabilirea echilibrului electrolitic in organism.
Importanta este si atentia la imbracaminte si la mentinerea unei temperaturi a corpului care sa genereze cat mai putina transpiratie.
Daca in turele de o zi efectele deshidratarii pot trece mai putin observate, la ascensiunile de mai multe zile consecintele pot fi dramatice, putand duce la esec, degeraturi sau epuizare.
Daca este complicat de masurat si de evaluat cata apa sa bei, varianta simpla este sa bei apa pana urina devine transparenta.
Asa cum suna sloganul unui producator de sisteme de hidratare: „Hidrateaza-te sau mori!”.

Mentinerea sanatatii

Unul din obiectivele importante si greu de atins in pregatire si in timpul unei expeditii este sa iti mentii o stare buna de sanatate. Daca esti sanatos si nu te accidentezi ai posibilitatea sa te antrenezi in mod constant la un nivel tot mai inalt, cheia succesului pentru orice realizare in sport.

Un alt aspect al problemei este acela ca, in vreme ce exercitiile fizice cu intensitate moderata intaresc imunitatea, antrenamentul intensiv o slabeste. Sportivii de performanta sunt mai predispusi la imbolnavire decat restul oamenilor, deoarece intensitatea antrenamentului si a evenimentelor sportive la care participa micsoreaza capacitatea organismului de a lupta cu boala.

Ideal este sa iti cunosti organismul si sa nu il fortezi mai mult decat poate el sa se adapteze la cresterea intensitatii efortului din timpul antrenamentelor. In timpul unei ascensiuni importante si mai ales dupa, este garantat ca esti mai vulnerabil la imbolnavire decat inainte. Supraantrenamentul are si el acelasi efect, dar pe termen mai lung.

Efortul la altitudine mare stimuleaza si el aparitia infectiilor respiratorii. Ideal este sa fii suficient de antrenat ca efortul facut la altitudine sa nu fie la intensitatea maxima pe care o poti genera si in acest fel sa nu iti afectezi prea tare sistemul imunitar. Un ideal greu de atins, e adevarat.

Odihna si sananatea sunt chiar mai importante decat antrenamentul atunci cand calatoresti in zone ca Asia, Africa, America de Sud, unde exista germeni cu care organismul nu este obisnuit sa lupte. Numai faptul ca zbori spre acele locuri te face susceptibil la a intra in contact cu germeni din toata lumea preluati in instalatia de aer conditionat a avionului. Supraantrenamentul te face si mai susceptibil la a contracta infectii, datorita slabirii capacitatii de aparare a organismului. De aceea e intr-un fel mai bine sa gresesti in minus decat in plus cand vine vorba de antrenament, pentru ca se poate recupera mai usor o lipsa de forma maxima decat efectul unei imbolnaviri care te va face sa stai pe bara o perioada indelungata.

Sistemul imunitar se pastreaza puternic cel mai bine intr-un organism odihnit si sanatos. Este mult mai usor de spus decat de facut intr-o societate care ne impune tot mai mult ritmul ei alert, dar sansele cresc constientizand acest aspect.